M-am obişnuit fără tine. De când mi-ai spus prima dată că nu ar trebui să te vreau. Că eşti defect, că eşti aşa şi pe dincolo. Ar fi trebuit să te ascult. Şi … fără tine am tot fost. Unul, altul mi-au trecut prin braţe şi tot fără tine am fost. Nu te-am avut nicio secundă, că te-ai tot împărţit în stânga şi în dreapta.

A, a fost o vreme când am fost cu tine, în feluri și feluri, nu din acelea cunoscute de lume. Din alte feluri. Nu vorbite, nu făcute. Simțite. Erai al meu, dar tot fără tine eram. “Of” este un cuvânt pe care l-aș face cântec lung de 5 ani și cu un singur cuvânt.

Haide, vino. Vino să îmi spui că nu ți-am aparținut, că nu mi-ai aparținut. Că nu am fost niciodată fericită cu tine, pentru că tu de fapt nu erai acolo, erai altundeva și plecai mereu în altă parte. Am fost fără tine de când te-am văzut. Erai deja luat. Dar tu, tu ai să mă iei cu tine în fiecare clipă a vieții tale, câte zile o să trăiesc și, poate, și după ce nu o să mai trăiesc.

Până când nu te-am iubit, totul a fost simplu, pentru că m-am avut pe mine. Acum, nu mă mai am. Îți urez baftă în colaborarea cu acest suflet zbuciumat care nu îmi mai aparține de ani de zile.

În concluzie, aș vrea să știi că fără mine mi-e ușor să trăiesc, dar fără tine, mi-e imposibil.

Ipoteza “Fără Tine”, așa cum mi-o descrii tu, nu există, este o prezumpție greșită.

La fel cum prezumpția că tu vei citi aceste rânduri și că vei înțelege este falsă. Dar eu deja știu asta. Și nu emit ipoteze.

Te iubesc.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s